love the way you lie

-Dar stii ca nu suport spitalu si daca stau aici o sa iti reprosez in fiecare zi lucru acesta.

-Nu ma deranjeaza. murmura vrand sa o enerveze.

-Pe tine nu dar pe mine da.spun privindu-l urat.

OOC:Spunem ca au trecut doua saptamani si ca se intoarce acasa & stuff? )

OOC:ok mie imi convine

Trecusera doua saptamani de cand Kimiko se afla in spital si medicul il sunase sa ii spuna ca in acea zi o va putea externa. Erik ajunse la spital in jumatate de ora avand in vedere traficul aglomerat din Munchen la acea ora.
-Bau. ii spuse lui Kimiko facandu-si aparitia in sala.

-Bau..spun plictisita stand rezemata de geam si privindu-l pe Erik zambind.Te omor.continui apoi scotand limba la el.

-Da? Nasol, aveam de gand sa-ti dau o veste buna dar daca vrei sa ma omori asta e...spuse prefacandu-se trist.

-ce veste buna?intreb curioasa apropiindu-ma de el mergand ciudat.M-am razgandit nu te mai omor.spun pe un ton inocent.

-Nu-ti mai zic. spuse scotand limba la ea apoi isi dadu usor ochii peste cap. Am vorbit cu medicul si te lasa sa pleci. Azi.

-In sfrasit..oaaa te iubesc.spun zambindu-i si sarind oarecum in bratele lui dar apoi am icnit de durere.

O privi si mai urat punandu-si mainile pe umerii ei.
-Inca te mai doare, nu?

-Mda...deci inca nu pot face ce vreau dar voi avea grija cat timp plec de aici.

Zambi rautacios privind-o.
-Ai incurcat-o. Sa vezi cate injectii or sa ti se facaa!

-Ce?????intreb uimita departandu-ma un pic de el.Nici nu ma gandesc voi fi bine.

-Da, da. Nu e normal sa te doara chiar si dupa doua saptamani. spuse gandindu-se.

-Nu ma doare atat de tare,doar daca ma misc brusc si saritul pe tine a fost o miscare cam brusca.

-O sa-ti treaca in curand. spuse punandu-i lucrurile lui Kimiko intr-un rucsac. Hai, pregateste-te.

-In sfrasit merg acasa.spun zambind luandu-mi niste haine pentru a ma schimba.

Zambi si Ii inchise rucsacul si il lasa pe pat, asteptand ca Kimiko sa se schimbe cu alte haine.

M-am schimbat zambind fericita ca puteam pleca in sfasit din spital.

-Mergem?o intreba zambind apoi o saruta.

-Cu siguranta.spun raspunzandu-i la sarut.

-Ar fi fost culmea sa nu mai fi vrut sa pleci. spuse chicotind punandu-si geaca neagra de piele si deschise usa, lasand-o pe Kimiko sa iasa.

-Chiar ar fi culmea.spun chicotind si iesind din salon.