Jogging time ..

Soarele a apus de ceva timp , dar norii portocalii faceau ca peisajul sa fie superb . Cativa oameni se mai plimbau linistiti pe alee , sub lumina becurilor . Muzica imi canta in casti ,la maxim , iar eu alergam deja de cam 25 de minute . Era relaxant oarecum , imi placea . M`am oprit sa imi cumpar o sticla de apa plata de la un magazin micut . Am luat cateva guri si m`am asezat pe o banca.

Desi nu prea iesea la asemenea ore din casa, roscata se gandi totusi sa faca o mica plimbare profitand de linistea de pe fiecare alee a parcului. Imbracata intr-o fustita neagra de blugi, scurta, si o bluza foarte draguta de-un rosu aprins, larga, se plimba incet cu pasi mici si siguri pe o alee, tinand in mana un mic carnet cu diferite versuri si cantece, de pe vremea formatiei sale.

Eram inca pe banca cand am vazut`o pe Mika in departare . Eram sigura ca era ea , desi era intanueric , am recunoscut`o dupa parul ei ca focul . Merge cu pasi micuti pe aleea aproape pustie .

Din neatentie, tanara se impiedica si cazu in genunchi scapand carnetul din mana. Incerca sa priveasca i njurul sau insa obscuritatea o oprea sa priveasca la mai mult 7 metri de ea. Ofta, incercand sa se ridice.
-Unde-mi este capul zilele astea?!

O priveam inca din departare . Cand am vrut sa o salut , am zarit`o pe jos . Am lasat sticla de apa plata [e banca si am alergat spre ea .
Esti bine ? am intrebat`o ajutand`o sa se ridice si i`am dat carnetelul .

Cum isi ridica privirea asupra fetei, fata roscatei incepuse sa radieze instantaneu, zambind bland si usor surprinsa. Se ridica recuperandusi carnetul.
-Tu erai? Ce faci singura, aici?

Am vazut un zambet dulce aparand pe chipul ei .
Pai .. alergam putin . am spus eu , nefiind sigura de ce spuneam .
Tu ce faci aici , la ora asta , singura ? eram oarecum ingrijorata . Era micuta pentru varsta ei . Ii se putea intampla orice .

-Sunt cu un an mai mica ca tine, iti amintesti? Nu sunt chiar asa mica. replica incepand sa rada. Isi daduse iemdiat seama de ceea ce gandea Jose, insa asta nu o supara chiar deloc. Mereu era luata drept un copil.
-Oricum. Ma gandesc sa fac o mica plimbare...La orele astea e pustiu prin parcuri asa ca ma gandeam sa profit de aceasta ocazie.

Esti mica ... mica . Nu la ani . am replicat incercand sa ma scuz .
Daca vrei , te pot insoti .. Nu aveam chef sa merg acasa , dar parca un vanticel rece mai trecea din cand in cand si eram doar in maieu .

Adevarat, la in fatisare si..la imunitate. replica pe-un ton copilaros luand'o la pas inaintea fetei. Neastamparata ca intotdeauna, incepu sa mearga cu spatele, dar cu fata la Jose.
-Desigur! De ce nu? Aveam nevoie de putina.....companie, sa zicem asa.

Asa sa fie , dar daca nu te intorci cu fata nu merg nicaieri . Nu prea am dispozitia necesara sa te vad cu ceva rupt . Am chicotit desi vorbeam serios .
Am inceput sa merg langa ea si ma uitam tot inainte la aleea intunecata.

Se stramba incet din nas, precun un copil mic si reveni cu privirea inainte. Se uita cu coada ochiului la ea.
-Totusi, te simti bine? Nu stiu de ce, dar mi se pari..putin obosita.

Un zambet mi s`a format in coltul gurii , dezvaluindu`mi doar una din gropite .
Eu sunt bine .. Probabil de la prea mult alergat am inceput sa rad usor . De ce ? Arat asa rau acum ?

-Rau? Nici vorba! Din contra....Esti bine proportionata din toate..punctele de vedere.. facu o mica pauza uitanduse mai bine la corpul ei, sau mai bine zis la fundul ei. Incepu sa rada.

I`am urmarit privirea si am inceput sa rad odata cu ea . Avea niste ochisori negri care pareau la fel de intunecati precum cerul noaptii .
Si ... unde mergem ? Adica , eu nu cunosc locurile si banuiesc ca nici tu .

-Ai dreptate, nu stiu.. isi lasa privirea-n jos incercand sa se gandeasca la un loc anume, insa toata chestia cu mutatul de curand o incurca. Isi trecu mana prin par, ciufulindul.
-Sti macar vreun club mai apropiat?

Pai un club tot gasim daca e ceva , dar nu stiu daca ai observat ca sunt in pantaloni de training si sneakers . Sigur nu ma primesc asa in club . am inceput sa rad mergand in continuare . Luminile se rareau din ce in ce mai tare , din moment ce am ajuns cam departe , spre padure .

-Hmmm...deci tinuta e problema.. zise ganditoare roscata ducandusi mana sub barbie.
Se gandi ce se gandi cateva clipe apoi incepu sa rada.
-Atunci dati-le jos! Ia stai....unde suntem?!

Am ras putin dupa care m`am uitat in jur .
Stai linistita .. Daca e ceva , mergem inapoi pe unde am venit si ajungem noi undeva . Aveam simtul orientarii bine dezvoltat . Nu stiu de la cine mostenisem asta avand in vedere ca mama mea era deobicei total debusolata .

-Fie, cum crezi tu ca'i mai bine...Doar ca'n seara asta nu vreau sa faac cunostinta cu vreun lup sau un urs, daca ma intelegi. o privi amuzata, apoi privi in urma sa.
"Ehh, acum Dumnezeu cu mila!"